sâmbătă, 10 noiembrie 2012

Bukowskiană

                                                           


                                     
                                                    ( Singur cu toată lumea )


Carnea înveleşte oasele
şi ei pun şi-o minte acolo
şi uneori şi-un suflet
şi femeile sparg vaze
de pereţi
şi bărbaţii beau prea mult
şi nimeni nu-şi găseşte
perechea
dar o ţin tot într-o
căutare
târându-se în paturi
afară din paturi.
carnea înveleşte oasele
şi carnea caută
ceva mai mult decât
carnea.


N-avem nici o şansă:
suntem prizonierii
aceluiaşi scenariu.

Nimeni nu-şi găseşte
perechea:


gropile de gunoi pline
ospiciile pline
spitalele pline
cimitirele pline
nimic altceva
plin.




 

5 comentarii:

  1. buna asta. poate din cauza lui bukowski. daca ma gandesc bine, varianta lui romaneasca e bacovia.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bukowski e nonconformist, cinic, boem...ai dreptate:se aseamana clar cu bacovia prin tenta negativista, dar parca are ceva si din prozaismul si absurdul lui marin sorescu.

      Ștergere
  2. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  3. N-am mai vazut poezia . Hm..imi place , imi place in mod deosebit cand zice ca " Ei pun si-o minte acolo si uneori si-un suflet " ..chiar frumos . Nu stiu de ce , poezia ma face sa zambesc , ciudat.

    RăspundețiȘtergere
  4. Pt atingerea unitatii, avem nevoie de ambele: si de-o minte si de-un suflet.

    RăspundețiȘtergere