marți, 5 martie 2013

Ispita de a exista


                    "Măreţia omului constă în faptul că el este o punte şi nu un ţel la care să ajungi."

 
         Aud adesea : „E prea scurtă viaţa şi e păcat sa-ţi pierzi timpul”. Se zice  despre mine că aş  fi activă. Însă a fi activ, semnifică tot a-ţi irosi timpul, de vreme ce ajungi să te pierzi. Singura mâhnire care mă domină e aceea de a simţi scăpându-mi printre degete ca picăturile de mercur  acea nedefinită şi intangibilă clipă . Nu mă plâng, fiindcă privesc cum  renasc: în acest moment unicul meu regat e (în) lumea aceasta. Zefirul şi soarele, umbrele şi căldura  : de ce să mă întreb dacă acum oamenii nu suferă şi dacă nu moare ceva , din moment ce totul este încadrat în acest decor prin care văzduhul îşi debordează exuberanţa sosind în sprijinul compasiunii mele? Pot doar să spun, şi o voi spune chiar acum, că esenţial şi important e să fii simplu şi uman. Ba nu, cel mai relevant şi cel mai important e să fii adevărat, acest cuvânt înglobând totul, simplitate şi omenie.
      Şi oare cand sunt eu mai adevărată decât atunci când mă confund cu lumea? Încep să mă caut în abisul acestei lumini dacă îmi doresc să fiu eu însumi  (asumându-mi riscul că şi abisul se va reflecta în mine). Şi dacă mă străduiesc să pricep şi să savurez această delincventă plăcere care-mi dezvăluie secretul lumii, mă găsesc pe mine însumi  în adâncurile universului. Pe mine însumi, adica acea extremă şi copleşitoare emoţie care mă desprinde de decor.
     Eternitatea e chiar aici şi eu am nădejde în ea! Acum nu îmi mai doresc să fiu fericită, ci doar să fiu conştientă.
 
                                 

 

30 de comentarii:

  1. Despre timp as putea spune cu o mare incredere in mine ca nu exista, timpul este cea mai simpla/primitiva forma de sincronizare sociala fara de care societatea noastra ar fi una mai buna, nu mai stau sa-mi expun punctul de vedere etc. Viata nimeni nu stie cum trebuie sa fie traita, nimeni nu poate zice ca: "eu stiu sa-mi traiesc viata", pentru ca nu stie nimeni, un adevarat geniu stie asta... Traim la intamplare, dar asta-i frumusetea, adevarul si simplitatea povestii noastre, iar nivelul urmator e acolo sus... conteaza punctele pe care le faci in termeni de "gamer", cu toate ca cel mai mare scor il dai mereu cand nu-ti dai seama, sa te citez "important e sa fii simplu şi uman" cat si adevarat... frumoasa postare !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Subscriu ideilor tale cu mahnirea ca nu ne vom face niciodata intelesi fata de multi care se hazardeaza sa ia realismul cotidian si toate pseudovalorile sale mult prea in serios:"Măreţia omului constă în faptul că el este o punte şi nu un ţel la care să ajungi."

      Ștergere
  2. Frumos.Si profund..Nu stiu sincer ce sa comentez deoarece , din punctul meu de vedere ceea ce ai zis tu este complet.
    In viata cel mai mult conteaza sa fi uman si , asta fiind completarea mea , sa ai credinta in cel ce ti-a daruit viata .
    Ar mai fii apoi alte lucruri esentiale , dar , daca le ai pe astea doua celelalte n-ar trebui sa fie o problema , sau , nu una fara rezolvare.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. A fi adevarat...pur si simplu.

      Ștergere
    2. In apropierea luminii adevarului nu simtim nevoia de a ne feri sau de a ne preface,deoarece iubirea de adevar produce in faptura noastra o euforie specifica in care doar intuitia ne calauzeste .Nimeni nu are motive sa persecute faptele sau amintirile pe care le pastrez.Faptul n-are importanta caci realitatea si asa nu o vom putea schimba...Suficient "ca-i respir apropierea fara a ma ma-i insingura"traind aceeasi iluzie continua.Lia

      Ștergere
    3. Dacă vrei odihnă si iubire - crede!
      Dacă vrei Adevărul - caută şi suferă!

      Ștergere
  3. Timpul e atat de sfidator cu noi incat de cele mai multe ori nu stim cum sa-l privim... Timpul asta, e asa un mincinos !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si daca timpul nu e decat o nascocire a mintii noastre....o notiune iluzorica pe care am atribuit-o doar pentru ca lucrurile sa nu se petreaca simultan ?

      Ștergere
  4. Și constiența e o formă de fericire..

    RăspundețiȘtergere
  5. Poti fi fericita, din motive banele si cotidiene. Daca asta iti este scopul, vei aveea parte de fericire simpla si multa,foarte multa.
    Desi scopul este acelasi, fericirea, exista moduri a abtine un "soc" pe timp scurt, din lucruri care cer ani de munca.
    Voi ce alegeti?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. In ce masura putem alege? Am renuntat sa ma mai amagesc. Prefer sa fiu constienta.

      Ștergere
    2. poti alege sa fi nebun, diferit. Sa lupti impotriva curentului social si sa mergi acolo unde vrei, desi toti din jur iti asigura nereusita.
      Caz concret, vreau sa ajung scriitor... sunt oameni care ma sustin, dar cei mai multi, mai ales cei apropiati, renega acest vis in locul meu. Iar acum e prea tarziu, nu ii mai cred, nu am cum sa-i mai cred. Am avansat mult in decursul a 6 ani. Nu mai cred ce zic ei, am 20 de ani, ori cat de mici ar fi pasii, tot voi publica.
      Concluzia: Fi atat de nebuna, incat sa te crezi pe tine, in tine, si nu ce zic si cred ceilalti.

      Ștergere
    3. "I'm my enemy, my very greatest enemey." Crede-ma ca ultimul lucru de care imi pasa e parerea celorlalati. Nu cred ca omul se poate increde in om si probabil ca ma ajuta si nativitatea in adoptarea acestei atitudini ironic-indiferente.
      Fowles spunea ca treaba scriitorului nu e sa publice, ci sa scrie. Eu cred ca prin toate ideile si emotiile expuse tu deja esti un scriitor.Nu te va putea opri nimeni atata vreme cat ai idealurile si Adevarul tau, atata vreme cat mergi cu incredere pe al tau Drum.

      Ștergere

  6. Timp..un ingredient ironic al compozitiei umane,
    Un fir intins al gandurilor.
    Un pescuit continuu al pleoapelor..

    RăspundețiȘtergere
  7. Thanks for the visit to my blog and for the comment you left. I'd like to invite you back and also invite you to follow it. I'm your newest follower.

    RăspundețiȘtergere
  8. Mi e greu sa cred ca o persoana ca tine nu e fericita.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De ce toata lumea imi spune asta?

      Ștergere
    2. Pentru ca esti o persoana deosebita si astfel de oameni trebuie sa cunoasca fericirea

      Ștergere
    3. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

      Ștergere
    4. Fatalitatea nu e niciodata justa.

      Ștergere
  9. Tu, titan intre titani, timpul nu il consider decat ca si o amintire. Sa fim umani? Nu vreau asta. Sa fiu adevarat? Nu pot face fata umanitatii. Sa fiu doar eu cu sufletul impacat? Asta incerc.
    Umani? pana unde merge umanitatea, suntem niste glote impinse de niste idei, umanitate= varsare de sange, umanitate=legea junglei. Lumea e stricata, poate multi o sa ma contrazica dar asa e. O utopie e perfectiunea dar ar disparea echilibrul, fara bine nu exista rau. Sa fim umani si sa respectam niste legi? sa fim umani si sa ne supunem? Stalin, Hitler, ei de la Troia, cruciadele, cum sa fiu uman? Milostiv as putea sa fiu dar niciodata intr-o turma de oameni (cel putin sufletul)
    Iti multumesc ca existi!

    RăspundețiȘtergere
  10. Tu, Zeitate ancestrala, daca n-ai fi existat TU, cu siguranta nu as fi existat nici eu: oare nu-ti mai amintesti ca nimic nu e intamplator in univers, ca suntem ca niste poeme care isi comunica reciproc taine din lumina si din abisul melancoliilor?
    Da, Tlaloc, a fi ADEVARAT, adica a fi prada extremei si coplesitoarei emotii care ne elibereaza de decorul trivialitatii.

    RăspundețiȘtergere
  11. merci pentru vizita! inspirat nume pt blog si profil!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Alegerea a fost una spontana, de aceea am avut si dubii ca ar fi adecvata.

      Ștergere