Ar trebui să mă feresc de mine, fiindcă niciodată nu s-a văzut ceva mai schimbător, mai cinic şi nestatornic decât fiinţa mea: e impresionant cum, dacă acum 2-3 ani anumite melodii îmi exprimau ceva aparte, în prezent nu mai reuşesc să-mi transmită absolut nimic. Reascultându-le obsesiv, încerc să identific anumite reflexii nostalgice: nu mă mai răscolesc ca altădată, cel puţin nu în acelaşi context. Spune-mi, se cheamă că sunt ingrată dacă pur şi simplu nu mai simt nimic, străduindu-mă să mă gândesc la tine?
E adevărat, într-o zi m-am lovit în treacăt de sufletul tău. Ai înfipt atâtea cuțite în mine încât, atunci când mi se dăruia o floare, la început nici nu mai înțelegeam despre ce e vorba. Îmi trebuia timp. Dar ştii care-i partea bună cu inimile frânte? Că nu se pot frânge decât o singură dată, restul sunt zgârieturi: într-adevăr, rana se vindecă, dar urma rămâne și această urmă este o pecete care apără inima împotriva altor răni.
Iubirea are acum pentru mine alt chip: unul lipsit de severitate, fără a mă mai însingura, nu, ci matur și plin de voluptate. Dacă mă mai vezi pe stradă, să ştii că nu mai sunt eu şi că e mult prea târziu pentru că eu deja te-am uitat!
si pentru mine unele piese care alteori ma faceau sa am emotii puternice , acum doar imi aduc un simplu zambet pe buze .
RăspundețiȘtergereRelativismul lumii noastre e covarsitor. Asta ma cam sperie.
ȘtergereNu prea pare ca l ai uitat.
RăspundețiȘtergereTe incredintez ca da, Bianca... si asta ma face sa cred ca nu fost vorba despre o iubire adevarata. Postarea aceasta pare vehementa, fiindca este o inmormantare a unei amintiri din trecut.
ȘtergereSuntem intr-o continua schimbare si e imposibil sa ramanem la fel. Eu cred ca totul se poate uita, nu in sensul clasic al cuvantului, nu se pierde din minte, numai ca nu mai are nicio putere asupra noastra.
RăspundețiȘtergereExact asta consider si eu. Ai exprimat perfect cum stau "lucrurile": omul nu este o fiinta constanta, nu simti unitar.
ȘtergereFerice de cei ce uita !
Oare chiar ai uitat?
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
ȘtergereOare ma crezi ca DA ?
ȘtergereDoar intrebam :)
RăspundețiȘtergereTlaloc intuieste cele mai tainice ganduri ale lui Prometeu...
ȘtergereUneori , iubirile eșuate sunt un bun prilej bun de a scrie compuneri miraculoase. Dar .. oare tu chiar l-ai uitat ?!
RăspundețiȘtergereIubirile esuate sunt un bun prilej de a fi uitate atunci cand incerci sa traiesti o noua iubire (de asta-data implinita).
ȘtergereIubirile esuate iti dau un plus de experienta .
ȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
ȘtergereBine punctat.Si un plus de prudenta si responsabilitate.
ȘtergereMa bucur ca ai reusit sa treci peste ! Ma bucur ca ai luat invataturi din ceea ce este inevitabil , ma bucur ca nu ai ramas in deznadejde si ca ai luat de acolo exact ceea ce ar trebui sa luam toti.
RăspundețiȘtergereE foarte frumoasa melodia !
"ai luat de acolo exact ceea ce ar trebui sa luam toti"
RăspundețiȘtergereAsta imi demonstreaza inca o data ca esti o persoana foarte patrunzatoare: foarte putini inteleg ca Speranta nu poate fi gasita decat trecand prin deznadejde.
As zice ca n-ai un contur stabil,esti mereu in devenire!
RăspundețiȘtergereBine punctat, Lex ! Omul nu este o fiinta constanta, nu poate gandi unitar.Omul trebuie sa fie o contradictie pentru a exista.
Ștergerefoarte frumos,cît de mult spus în acest mic text...vreau atîtea să-ți spun dar nu pot scrie practic nimic..doar Adevărat,sincer și o 1000000 de frumos....!!!!
RăspundețiȘtergereCuvintele nu sunt neaparat necesare, atata vreme cat poti citi printre randuri.Stiu ca tu ai facut asta, fapt pentru care iti sunt vesnic recunoscatoare.
Ștergere1000000 de imbratisari !
Ma bucur enorm sa stiu ca am in preajma oameni de la care chiar am ce invata.Multumesc,si felicitari pentru continut!:)
RăspundețiȘtergereEsti norocoasa daca mai poti si mai vrei sa inveti ceva de ceilalti. Multumesc !
Ștergere"Ar trebui să mă feresc de mine, fiindcă niciodată nu s-a văzut ceva mai schimbător, mai cinic şi nestatornic decât fiinţa mea: e impresionant cum, dacă acum 2-3 ani anumite melodii îmi exprimau ceva aparte, în prezent nu mai reuşesc să-mi transmită absolut nimic."
RăspundețiȘtergereOf, dar esti doar OM... Cu totii trecem prin starile astea. Sufletul omului e schimbator... Iar daca tu esti schimbatoare (sau ca vremea, cum se mai spune), asta e un lucru foarte bun. Probabil te si plictisesti usor... Toate lucrurile astea te fac umana, dar acel nivel de uman in care nu mai poti fi considerat mediocru, nici macar din greseala :)
Intr-adevar, ma plictisesc foarte reped, iar inconstanta emotionala ma determina sa nu ma leg sentimental de nimeni intr-un mod puternic si iremediabil.
ȘtergereSi toata lumea te intreaba daca l-ai uitat... Ce mai conteaza asta? :) Daca intr-adevar nu-l uitai, nu ajungeai sa scrii asa ceva. Pari impacata si usurata de o povara, sincer.
RăspundețiȘtergereE logic sa intrebe, e si mai de inteles sa se indoiasca, dar ceea ce am simtit in trecut e "dead and gone". Nu ma ma recunosc in ceea ce eram acum 3 ani. Absolut deloc. E, fara, dubii, eliberarea de o povara.
Ștergere